Impresii din Taipei, Taiwan

Istorie 

In primul și primul rând, pentru mine a fost important să înțeleg diferența dintre Taiwan și China. Cultural, istoric, politic, care sunt asemănările și deosebirile?

Taiwan este cunoscut oficial ca Republica Chineză (ROC = Republic of China), spre deosebire de Republica Populară Chineză (PRC =People Republic of China) care este puternicul stat comunist din Asia continentală. Doar 20 de state din UN recunosc Taiwanul ca și stat independent, în principal deoarece China (PRC), care neagă independența ROC și luptă spre unificare, a amenințat că întrerupe orice relații diplomatice cu statele care recunosc ROC. România nu este un stat care recunoaște oficial Taiwanul ca stat, iar cel mai mare aliat al Taiwanului este, ghici? USA! (USA care vinde echipament militar către ROC și a amenințat că va interveni de partea Taiwanului în cazul în care China PRC nu menține relații pașnice).

Taiwanul (ROC), se consideră reprezentantul de drept al statului chinez, pe care l-a și reprezentat în ONU până în 1971, când a preluat PRC acest rol. Relațiile între insulă și partea continentală au fost întrerupte o dată cu victoria partidului comunist pe continent, în 1949. Taiwan-ul este în prezent o democrație și din 2016 au o femeie președinte. 

Insula Taiwan apare în analele istoriei cu numele de Formosa, menționat încă din secolul XVII, când au sosit navigatorii portughezi, olandezi și spanioli. Pe insulă se aflau aborigeni, care astăzi reprezintă 2.3% din populație. Sosirea coloniștilor spanioli și olandezi, pe lângă influențe tipice coloniilor, în arhitectură, cultură și religie, a deschis insula către populațiile migrante și astfel au sosit migranții chinezi din grupul etnic Han (grup care astăzi constituie 95% din populația Taiwan-ului și 92% din populația Chinei). Prima formă oficială, Regatul Formosa sau Regatul Tungning, a rezistat doar 22 de ani, până când, în 1683, insula a fost anexată Dinastiei Qing, ultima dinastie a Chinei. In urma Războiului Sino-Japonez, insula a fost cedată în 1895 Japoniei, iar 50 de ani sub Imperiul Japonez au lăsat urme semnificative în arhitectură, infrastructură, cultură. Japonezii au condus insula până în 1945, când la finalul Războiului, insula a intrat sub controlul ROC (stabilit în 1912 pe continent, la căderea dinastiei Qing). Războiul civil chinez de pe continent și victoria comuniștilor a împins guvernul ROC să se retragă in Taiwan, în 1949, când oficial ROC pierde partea continentală a Chinei, care devine PRC - Republica Populară Chineză.  

In 1949 s-au retras în Taiwan aproape 2 milioane de soldați, intelectuali și elita clasei academice și de busines, alături de guvernul chinez naționalist condus de Chiang Kai Sheck. Legea marțială (1948-1987) contra oricărui pro-comunist constituie o pată neagră în istoria țării și așa-numita Teroare Albă, pentru care guvernul și-a cerut oficial scuze victimelor în 2008. Perioada anilor 1960-1970 a constituit o spectaculoasă creștere economică a Taiwan-ului, datorită în special fondurilor din USA și a cererii produselor taiwaneze pe piață. Taiwan a avut în 1970 a doua cea mai mare creștere economică din Asia, imediat după Japonia și alături de țări ca Hong Kong, Korea de Sud și Singapore (cei 4 tigri asiatici).

Astăzi, de facto, Taiwan este o republică democrată, iar lupta pentru recunoaștere internațională continuă, în paralel cu tensiuni diplomatice și militare cu China PRC. 

Pe scurt: ROC sau Taiwan-ul de azi, a fost inființat în 1912 în China continentală, a încorporat insula în 1945 și s-a mutat exclusiv în Taiwan în 1949. Din 1971 Natiunile Unite nu mai recunosc ROC ca și reprezentantul statului chinez (ci recunosc PRC), și nici suveranitatea sa. De facto, deși oficial recunoscut doar de 20 de state, Taiwan ROC, este un stat democratic, cu o creștere economică semnificativă. Este cea de-a 22-a cea mai mare economie din lume, în special datorită industriei high-tech, și este recunoscut pentru nivelul ridicat de educație al populației, sistemul de sănătate, libertatea presei, libertatea economică și infrastructura dezvoltată, lucruri pe care le-am observat și noi în Taipei în special.  

Mai multe info aici: https://en.wikipedia.org/wiki/Taiwan 

Palatul Prezindețial, Taipei

Impresia noastră generală despre Taipei

Am locuit 3 săptămâni în Taipei, capitala Taiwan-ului, dar pentru un turist obișnuit mai mult de 4-5 zile nu ar fi necesar. Cum însă stilul nostru de călătorie este un pic diferit, am apucat să vedem toate parcurile, toate monumentele și templele, să luăm la pas străzile și cartierele vechi și noi, să ieșim în mici excursii aproape de oraș, să urcăm munți pentru priveliști panoramice și să degustăm mâncărurile diverse din piețele nocturne, asta în ciuda ploilor aproape zilnice și a cerului înnorat care, ce-i drept, ne-a cam stricat pozele. 

In general orașele mari mă obosesc și după 3-4 zile mă surprind căutând mereu parcurile și spațiile verzi. Taipei mi-a plăcut mai mult decât Bangkok-ul de exemplu, mi s-a părut mai aerisit, mai spațios, mai verde și deloc haotic. Traficul este ordonat și calm, deși sunt scutere cam ca pe oriunde în Asia, trotuarele sunt largi și bine întreținute, străzile curate, multă verdeață peste tot și un sentiment general de civilizație și ordine. Cartierele sale moderne și cele de afaceri le-aș compara cu ce am văzut prin reviste că ar fi în New York sau alte orașe americane (probabil ma gandesc la NY datorita taxi-urilor galbene :P). Nici nu m-ar mira, că până la urmă a fost construit și dezvoltat cu bani americani (dacă până și sportul național este baseball-ul, urmat de basketball!). Cartierele istorice sunt pe de o parte cele chinezești - îmi amintesc de Hanoi: sunt mai înghesuite, cu străduțe mici și pline de reclame colorate în litere chinezești, înalte cât jumătate de clădire, standuri de mâncare, scutere și construcții vechi, iar pe de altă parte sunt cartierele care au influența coloniilor spaniole (în special zona Tamsui) - clădiri din cărămidă roșie, biserici gotice, piațete, bulevade mai largi, fortărețe militare. Nu în ultimul rând, este plin de spații verzi, parcuri și rute de bicicletă (inclusiv sistem public de împrumutat biciclete). Metroul este unul din elementele care fac transportul în comun, traiul și traficul în Taipei extrem de confortabile. Taipei este unul din orașele recomandate pentru vegetarieni și confirm că restaurantele și bufetele vegetariene sunt nu doar frecvente, dar cu o varietate delicioasă :D.

Oamenii fac sport, vedem muuulte persoane de toate vârstele pe biciclete, prin parcuri sunt construite terenuri de badmington, puse mese de ping-pong, pe râuri se organizează canotaj, munții sunt la mai puțin de o oră distanță. Serile vedem prin parcuri oameni de vârsta a treia care fac Tai Chi și exerciții fizice, alții plimbă căței. Sunt foarte mulți tineri în general, peste tot cu smartphone-uri în mână și căști în urechi, moderni și faini. Sunt multe inițiative eco, mesaje simpatice educative prin metrou (o pisicuță gen Hello Kitty care ne învață reguli de bune maniere), coșuri de reciclare selectivă a gunoiului, cafenele cu design modern și funky. In general, ni se pare un oraș modern și curat, foarte dezvoltat, în care cred că este confortabil de trăit, pentru cei cărora le place să locuiască în orașe mari.  

Simboluri în arhitectura Taipei-ului

Ce ne place foarte mult în Taipei este că orice construcție pare să aibă o poveste, un simbol sau mai multe ascunse în culori, forme sau structuri. Orașele metropole sunt plictisitoare de privit mai mult decât câteva ore, sunt doar betoane strălucitoare dacă nu le înțelegi dedesubturile, dacă nu le afli poveștile. 

Cea mai reprezentativă clădire din Taipei este turnul Taipei 101, cea de-a doua cea mai înaltă clădire din lume (509 m), după Burj Khalifa din Dubai. Pe lângă înălțimea impresionantă, de 101 etaje, care se distinge pe linia orizontului, deasupra tuturor altor clădiri, Taipei 101 are forma unei tulpini de bambus (simbol pentru învățare și dezvoltare), a unui bloc de cutii chinezești (în care se pun bani, pentru prosperitate), sau a unei pagode asiatice (un turn care leagă cerul și pământul), iar numărul de segmente, 8, semnifică în cultura chinezească abundență, prosperitate și noroc. Pe linia fiecărui segment, de câte 8 etaje fiecare, sunt lumini electrice, care se aprind în culori diferite în funcție de ziua săptămânii. Nu în ultimul rând, turnul este recunoscut pentru designul și structura construcției, realizat pentru a rezista în cazul vânturilor taifunice sau a cutremurelor, ambele frecvente pe insulă. 

Mai multe detalii aici: https://en.wikipedia.org/wiki/Taipei_101 

Monumentul Memorial pt Chiang Kai-Shek este construit în memoria fostului președinte al ROC Chiang Kai Shek și este locul în care se desfășoară festivitățile naționale. Culorile alb și albastru reprezintă stema Taiwanului, soarele alb și cerul albastru (alb pentru egalitate, albastru pentru libertate și justiție), iar acoperișul octogonal folosește simbolul cifrei 8, care reprezintă în Asia abundență și noroc. Cele 89 de scări care duc spre sala principală, reprezintă vârsta președintelui când a murit, iar în sala centrală este o statuie uriașă a lui Chiang Kai Shek, în fața căruia la fiecare oră se face schimbul de gardă. Monumentul este înconjurat de o piață largă, flancat de Teatrul Național și Sala de Concerte, înconjurate de grădini și un parc plin de veverițe. 

Templele taiwaneze sunt laborios decorate, în special din lemn sau piatră, acoperișuri pictate cu dragoni și alte animale simbolice. Intrarea în templu se face întotdeauna din dreapta spre stânga (sunt două intrări/ieșiri mereu), adică intri pe partea dragonului (pictat pe poarta dreaptă), care semnifică putere și protecție, și departe de tigru (pictat pe poarta stângă), care semnifică pericol. Sunt mai mulți zei chinezești la care oamenii se roagă, fiecare reprezentat prin câte o statuie, în fața unui altar și a unei mese pe care credincioșii aduc ofrande (flori, fructe, mâncare). Oamenii aprind bețișoare de tămâie pe care la finalul rugăciunii le pun în vasul din fața altarului, aprind lumânări în numele celor dragi, își scriu numele pe lanterne roșii agățate de tavan, pentru protecție, sau plătesc templului pentru a-și lăsa numele pe tăblițele de pe stâlpii rotunzi de lângă altar. Călugării din templu, atât femei cât și bărbați, sunt îmbrăcați în robe specifice, și iau parte la rugăciuni și incantații, inclusiv realizează binecuvântări și curățări energetice ale celor bolnavi.

Un ritual care ne-a atras atenția este aruncarea pietrelor Jiaobei sau Pietrele Lunii, tăiate în formă de semiluni (fiecare piatră are o față plată, reprezentând yang-ul, și o față rotundă = yin), folosite pentru a obține răspunsuri de la zei. Credinciosul pune o întrebare zeului, apoi aruncă pietrele pe jos, iar felul în care acestea cad semnifică răspunsul zeului: da- când pietrele cad pe una pe fața plată și una pe fața ovală, nu- când fețele sunt amândouă pe partea rotundă, sau poate- când ambele fețe sunt plate. Credinciosul care pune o întrebare zeilor, sau chiar și când se roagă, trebuie să își spună numele complet, data nașterii, adresa și întrebarea, pentru ca zeul să știe unde să îl găsească pentru a-i împlini dorința. 

In Taiwan sunt 3 mari religii: Budhism, Taoism și Confucianism, care sunt și religiile tradiționale chinezești. Există de asemenea minorități care sunt creștini, musulmani sau chiar iudei. 

Invățăturile lui Confucius

Templul lui Confucius din Taipei mi-a plăcut în mod deosebit deoarece am înțeles mai multe despre filosofia confuciană și valorile promovate. Confucius este modelul de profesor universal și filosofia sa se centrează pe ideea că omul este de la natură bun și perfecționabil prin educație, cunoaștere și dezvoltare personală. Cultivarea virtuții și menținerea valorilor etice sunt la baza învățăturilor confuciene, iar Confucius a fost primul care a extins educația către întreaga populație și nu doar nobililor.

Templul are zone distincte dedicate celor 6 arte pe care se bazează învățătura lui Confucius, anume: caligrafie, matematică, ritualuri, muzică, tirul cu arcul și conducerea carelor de luptă. Stăpânirea acestor 6 arte însemna atingerea perfecțiunii și a statutului de gentleman sau persoană superioară. 

Conceptul de Ren, simbolizând benevolența sau umanitatea, este la baza naturii umane în filosofia lui Conucius, și se manifestă prin compasiune, generozitate. Prin atingerea acestuia, omul poate deveni una cu Cerul. Yi reprezintă dreptatea, justiția și dispoziția umană de a face bine, Li încorporeză regulile ritualice de urmat pentru în viața de zi cu zi, Zhi reprezintă cunoașterea, capacitatea de a distinge ce este bine și rău, iar Xin reprezintă integritatea. Valorile promovate de Confucius pentru desăvârșirea umană și atingerea perfecțiunii și a statutului de maestru, sunt: compasiunea - generozitatea, altruismul, grija față de alții, respectarea riturilor și pietatea filială (respectul față de părinți și strămoși). 

Invățăturile lui Confucius sunt adunate în cele 5 Cărți Clasice, considerate canonice, secondate de Analecte - cărțile care conțin idei, comentarii, sfaturi și anecdote, adunate de studenți în timpul lecțiilor și discuțiilor cu Maestrul Confucius, povestite și răspândite de cei 72 de discipoli ai săi. 

10 lecții de viață de la Confucius:

“Nu contează cât de încet mergi, atâta timp cât nu te oprești.”

“Nu te împrieteni niciodată cu cineva care nu este mai virtuos chiar decât tine.”

“Când te enervezi, gândește-te întotdeauna la consecințe.”

“Dacă este evident că nu-ți poți atinge scopul, nu îți modifica țelurile, ci modifică modul în care acționezi.”

“Dacă urăști, ești deja învins.”

“Oamenii nobili au așteptări de la ei înșiși, în timp ce oamenii mici au așteptări de la cei din jur.”

“Orice ai face în această viață, fă-o cu toată inima.”

“Ghidează-i doar pe aceia care sunt conștienți de propria ignoranță și caută înțelepciunea.”

“Dacă oamenii scuipă în urma ta, înseamnă că tu ești în fața lor.”

 “Cel care este stăpânul propriei minți este stăpânul Universului.” 

Sursa: http://www.yogasat.ro/10-lectii-de-viata-de-la-confucius

Plimbări și excursii de 1 zi

Uneori ne pierdem printre clădiri și autostrăzi suspendate și uităm că suntem pe o insulă plină de verdeață în mijlocul apelor. Munții se ondulează armonios oriunde privești spre orizont, sunt 8 parcuri naționale în toată insula, și sunt multe opțiuni pentru hiking, plimbări, vizitat cascade, canioane ori activități pe râu. Plajele sunt undeva cam la 2 ore distanță de Taipei și mai frumoase spre sudul insulei, însă cum vom avea suficiente plaje în restul excursiei, ne-am hotărât să ne axăm pe partea verde. Vremea a fost destul de rea în toate cele 3 săptămâni, a plouat zilnic și a fost friguț, cerul a fost mereu gri și ne-a cam furat din entuziasm. 

Am făcut o excursie în Tamsui, partea cea mai veche a orașului, cu influențe de la colonialiștii spanioli, și ne-au plăcut în special clădirile din cărămidă roșie, promenada pe malul apei și priveliștea insulei de partea cealaltă a râului. Nu în ultimul rând, am vizitat și Pădurea de Mangrove, o rezervație naturală și zonă protejată. 

de la stanga la dreapta: imagine din Tamsui, spre rau, Nordul insulei. Cladiri vechi in stil colonial spaniol. centrul cartierului si magazine funky. 

de la stanga la dreapta: sculptura reprezentand pe dr. McKay, primul misionar presbiteriat sosit din Canada. Biserica din Tamsui, construita de japonezi si renovata de fiul Dr. McKay. Padurea de Mangrove, rezervatie naturala. 

O altă excursie am făcut-o în Jiufen, un orășel cam la o oră distanță de Taipei, supranumit și Santorini-ul Taiwanului. Este un orășel de munte, cu clădiri terasate și cu o priveliște minunată deasupra portului și a mării. Strada principală este super turistică și aglomerată, sunt multe opțiuni interesante de mâncare, dar eu cred că atracția principală este panrama portului. Priveliște pentru care ne-am și urcat pe cel mai înalt munte din zonă, 600 m deasupra mării. Ar fi fost mai fain să fie soare și cer albastru, ca să se reflecte în apă, dar nu mă mai plâng...

Am mai urcat și pe Muntele Elefantului, de unde am putut admira panorama orașului și turnul Taipei 101, precum și la templul Zi Nan, unde statuia Zeului Tu Di Gong, Zeul Bogăției, atrage milioane de pelerini din toată țara. 

Ultima excursie a noastră, în Parcul Național Yangmishan, a fost, norocul nostru, și singura zi complet senină și însorită din cele 3 săptămâni! Așa că ne-am bucurat tare mult de munții verzi, de potecile umbrite, de cascade și de cerul albastru.

Numai bine cât să ne trezească pofta să mai revenim cândva, vreodată! :)